Nature Desks și „birourile” de pe malul Someșului | interviu cu Oana și Ioana

  • Autor Redacția
  • Data 1 iunie 2017

Despre spațiile de coworking cei mai mulți știm, am citit sau chiar le-am folosit, însă conceptul de coworking în natură sau Nature Desks este relativ nou în Cluj – mai ales pe Someș! Așa că ne-am gândit să aflăm mai multe despre această inițiativă: cum a pornit, cine se află în spatele echipei și, cel mai important, de ce au propus o astfel de idee pentru Someș Delivery 2017. Așadar, în patru întrebări (aproape cinci), aflați despre stimularea dialogului la locul de muncă, birouri în aer liber, stații de lucru pe Someș și despre „The happy workplace” – toate astea cu Oana și Ioana care se cunosc de mai bine de 20 de ani, în 2016 au fost la un concert Radiohead împreună, iar Nature Desks/Someș Edition este prima lor colaborare de acest tip.

Să începem cu începutul, așadar: cum ați ales această idee?
Ce încercați să transmiteți oamenilor prin acest proiect?

Ideea unui Nature Desks/Someș Edition s-a născut văzând o imagine a echipei de la Fabrica de Pensule într-una din primele zile cu soare din 2017: o şedinţă – inclusiv laptopuri – pe terasa Fabricii. Din Amsterdam, unul din membrii Nature Desks a exclamat: un Nature Desk ad-hoc în Cluj Napoca! 🙂
Dar ideea unui proiect în România care să inspire și să stimuleze dialogul despre modul în care muncim, despre locul în care ne petrecem atât de multe ore de „serviciu” și despre modul în care folosim spațiul public verde în acest context, a început să se dezvolte.
Someș Delivery ne era cunoscut. Am regândit un plan Nature Desks care să se potrivească orașului, dar și evenimentului Someș Delivery: așa s-a născut Nature Desks/Someș Edition. O combinație: placemaking, (co)working & local design.

Dintre trendurile locului de muncă, două ne-au atras atenția: wellbeing-ul si flexibilitatea. Vrem să ni se acorde încredere: putem lucra de multe ori în alte locuri decât în biroul clasic sub supraveghere (strictă) sau având în față un zid cenușiu. Avem internet și cafea? Atunci putem lucra de oriunde. Vrem să muncim în locuri care să ne inspire, cu colegi care ne stimulează. Vrem lumină naturală și verde; mult verde în jur. Vrem să mergem la serviciu cu bicicleta.

Definiția locului de muncă se schimbă în toată lumea. Numărul locațiilor de (co)working explodează. Companiile mari închiriază spații în locațiile de coworking, între start-up-uri și freelanceri, și conexiunile se creează. Locul de muncă este un spaţiu dinamic, care se mulează pe dorințele angajaților. Cum creezi loialitate? Și prin asigurarea unul loc de muncă satisfăcător. „The happy workplace”, o temă actuală pe agenda companiilor mari și mai puțin mari. Și pentru a crea așa ceva, companiile experimentează: distrug zidurile și creează spații deschise, oferă prânzuri sănătoase, sportul este stimulat. Sau îmbracă pereții cu plante și îmbrățișează „the biophilic design”. O temă în schimbare, o temă în cercetare. Dar un răspuns definitiv nu există. Este poate înțelept să începem de la zero și să ascultăm nevoile angajaților.

O certitudine: există o generație care gândește și acționează altfel. O generație de „angajați” care are alte nevoi, care este mai puțin loială și mult mai exigentă, o generație mai mobilă și independentă. Aceste trenduri trebuie văzute în contextul urban. Nu cunoaștem cifrele din România, dar în vest orașele cresc. Probabil că așa este și în România, mai ales în orașele-hub în dezvoltare precum Clujul. Orașele trebuie să se pregătească pentru a-i mulțumi pe cei care locuiesc și muncesc în ele. Sunt tot mai multe glasuri care cer primăriilor și guvernelor să investească într-o infrastructură naturală. Un oraș „verde” este o necesitate.

Nature Desks/Someș Edition înseamnă crearea unei stații de lucru pentru 20 de persoane, pe malul Someșului. Practic, dorim să creăm un spațiu în care clujenii se pot întâlni business-like: schimbând idei, prezentându-se unul altuia, deschizându-și laptopul. O intervenție de două zile de conștientizare a importanței expunerii la natură în timpul orelor de lucru, un moment de regândire a rolului Someșului în viața celor care muncesc în Cluj: ne întâlnim pe lângă Someș pentru a lucra. Placemaking meets coworking. Mai mult de atât, dorim să creăm acest „birou” în aer liber, invitând designerii locali să își expună mobilierul.

Care e impactul acestei intervenții asupra Someșului? Dar a locuitorilor?
Cum credeți că un spațiu de coworking pe Someș poate influența?

Sperăm să putem atrage un grup cât mai divers de participanți (freelanceri, business-uri, management-ul Someș Delivery etc.), tocmai pentru a mări vizibilitatea și impactul intervenției. Și vrem să le propunem un exercițiu de a gândi altfel. În plus, este o invitație la dialog între angajați și angajatori: ce am dori – ce am putea oferi.

Poate că unii deja visează la un „Nature Desk” în mijlocul orașului. Noi îl vom realiza.

Care sunt, din punctul vostru de vedere, principalele provocări ale proiectului propus?
Cum le veți învinge?

Provocările proiectului sunt pe de o parte practice (suma pusă la dispoziție de Someș Delivery nu va acoperi cheltuielile necesare pentru a crea condiții decente de lucru: internet, umbră, cafea, montare și transport materiale; în zilele următoare efortul va fi de a atrage sponsori și parteneri). O a doua provocare este PR-ul și marketingul evenimentului: reușim să atragem amestecul acela divers de participanți?

Noi credem că Cluj-Napoca este gata să gândească altfel.

Ioana Biriș este psiholog și consultant în Amsterdam. Cu o experiență de 15 ani într-o companie de research olandeză, interesată de relația dintre diferite grupuri de oameni și fascinată de dinamica orașelor, a devenit co-inițiator al platformei Nature Desks. Prin intervenții de placemaking, consultanță și cercetare, vrea să stimuleze dialogul pe tema modului în care lucrăm și a relației cu locul în care ne petrecem orele de muncă.

Oana Hodade lucrează alături de asociații culturale din Cluj în producția și promovarea artei contemporane. Este interesată de diferite medii și formate artistice și punctele lor de intersecție, de la sunet și field recording, fotografie și ilustrație, la cuvântul scris și cartea-obiect. Din 2014 face parte din echipa Festivalului Temps d’Images Cluj și contribuie la realizarea platformei de ateliere și dezbateri Focus Atelier Cluj, iar din 2015 coordonează comunicarea Fabricii de Pensule.

Organizatori

Cu sprijinul

Sponsor Principal

Sponsori

  • Dedeman
  • Rothoblaas
  • Sun Hotel

Finanțatori

  • Administrația Fondului Cultural Național
  • Consiliul Județean Cluj

Parteneri

  • Sisters Cafe
  • Prototip Studio
  • MiniREACTOR
  • KOOHO
  • Outdoor4U
  • Smida Jazz Festival
  • Cotton Club

Parteneri Media

  • Ziua de Cluj

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.