Săptămâna aceasta a avut loc cea de-a doua dezbatere „Un Someș mai curat”, alături de instituțiile responsabile pentru salubritatea Someșului și de membrii societății civile, pentru a discuta măsurile care au fost luate în ultimele trei luni. Evenimentul a avut loc marți, 29 octombrie, la Cinema ARTA.

La dezbatere au fost invitate, din nou, următoarele instituții: Primăria Cluj-Napoca, Primaria Florești, Garda de Mediu Cluj-Napoca, Compania de Apă Someş, Agenția Națională Pentru Protecția Mediului, Hidroelectrica, Consiliul Județean, Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, însă au fost prezente la dezbatere numai o parte dintre reprezentanții acestora, iar marele „absent” a fost Primăria Florești. Dezbaterea a fost moderată de Marius Mornea și Marius Moga.

Persoane prezente la dezbatere:

Luca Vasile – Radio Cluj

Silviu Medeșan – SOS Somesul Nostru

Tobias Pasăre – Demos

Flaviu Petean – Grupul pentru Dezvoltare Locală, Cluj

Gheorghe Șurubaru – Primaria Cluj

Boloni Botond – koho’

Dragoș Apahidean

Ioana Truscan – Someș Delivery 

Adriana Magerusan – Somes Delivery

Luisa Azamfirei 

Radu Mititean – Cicloturism Napoca

Lucian Bontras – cetățean de pe strada Somesului, Florești

Pitica Marius Daniel – membru +Plus Floresti

Mihai Vadan – cetățean Florești

Luminița Silea – Actual de Cluj

Taz Sorin – SOS Somesul Nostru

Istvan Szakats – cetățean 

Director PR Compania de Apa Somes

Asistent PR Compania de Apa Somes

 

Dezbaterea a început prin prezentarea activistului Istvan Szakats care a realizat un video 360 de grade a râului Someș, pe același traseu parcurs în video-ul inițial în care gunoiul de pe Someș a fost făcut public. Față de cele precedente, noul film al gunoiului a fost făcut cu coordonate GPS și va fi indexat pe Google Maps (Street View) în așa fel încât toată lumea să se poată plimba virtual și să vadă dezastrul din Cluj.

Până la indexarea lui pe Google Maps, îl puteți urmări și pe Youtube:

 

Fragemente ale discuțiilor

Radu Mititean, Clubul de Cicloturism Napoca (avocat): “Problema Someșului este o problemă la fel de veche ca cea din Pata Rât. Din acest motiv, autoritățile nu trebuie sesizate, ele sunt deja conștiente de această problemă, au fost chiar și amendate.” 

Compania de Apă Someș SA: “Noi am igienizat permanent în fiecare zi porțiunea de Someș pe teritoriul sursei și am realizat, în final, că este o muncă de Sisif. Ne-am dat seama că trebuia sa o luăm de la capăt pentru că vin alte gunoaie din amonte. Cel mai mult am văzut gunoaie menajere. O vom face însă în continuare, nicio problemă.”

Reprezentantul Primăriei Cluj, Gheorghe Șurubaru: “Pe raza municipiului Cluj-Napoca, tot ce a ținut de noi, am făcut. Am construit acel baraj pe care l-am îmbunătățit când am văzut că nu face față la unii dintre plutitorii mari. Intrăm și în apă chiar dacă nu e responsabilitatea noastră, alături de un utilaj de la SGA, care acum este stricat din păcate. Am pus și o barcă cu oameni care să adune gunoaiele din apă, din păcate însă nu putem face nimic legat de plante. Există un protocol pe care l-am făcut împreuna cu Hidroelectrica, SGA și alte instituții și avem întâlniri pentru a discuta aceste probleme și a interveni de câte ori este nevoie. Trebuia și Primăria Florești să pună două astfel de cordoane pentru oprirea gunoaielor plutitoare, dar nu s-a întâmplat. Noi stăm la dispoziție cu tot ce putem, în măsura în care intră în responsabilitățile noastre.”

Marius Moga: “Presiunea ar trebuie să fie mai mare pentru cei din amonte, pentru că situația afectează calitatea apei ce ajunge în Cluj, din cauza degradării gunoaielor de acolo și la nivel chimic, nu doar vizual. Aici cred că există anumite pârghii prin care se pot face mai multe presiuni, prin care se pot impune măsuri mai urgente de intervenție de care se pot bucura, în cele din urmă, clujenii. Se pot accesa fonduri comune, se poate acționa împreună pentru că, până la urmă, sunt costuri mari pe care, oare, și le poate permite Florești, și le poate permite Gilău?”

Reprezentantul Primăriei Cluj, Gheorghe Șurubaru: “Este într-adevăr o problemă comună, de aceea s-a făcut acel protocol. În acest moment, primăria Florești, oricâte eforturi ar face nu va putea să curețe într-un timp scurt toată cantitatea de gunoaie care s-a adunat acolo. În primul rând trebuie să oprească aceste depozitări. Eu personal, din punct de vedere  administrativ îi înțeleg, pentru că e o situație grea, dar e pe raza UAT-urilor lor.”

Marius Moga: “Someșul nu se termina nici în Florești. Problema deșeurilor e cumulativă și se duce până la Gilău, Tarnița și mai departe. Discuțiile sunt duse până la Gilău?” 

Reprezentantul Primăriei Cluj, Gheorghe Șurubaru: “Până în acest moment avem cele două protocoale cu Florești și Gilău, în care sunt implicate SGA, hidroelectrica, Apele Române și alte instituții.” 

Flaviu Petean: “Există întâlniri dese?” 

Reprezentantul Primăriei Cluj, Gheorghe Șurubaru: “De fiecare dată când este nevoie. Protocolul poate fi pus la dispoziție oricui are nevoie, este un document public.”

István Szakáts: “Data viitoare când va fi o întâlnire poate puteți să ne trimiteți un e-mail.” 

Reprezentantul Primăriei Cluj, Gheorghe Șurubaru: “Da, nicio problemă.” 

István Szakáts: “Apropo de plutitoare, dacă s-ar instala mai multe ar fi efecte favorabile. Este vreun impediment în instalarea lor?” 

Silviu Medeșan, SOS Somesul Nostru: “S-ar putea pune și o plasă și în apă pentru a oprii gunoaiele care trec pe sub plutitoare.” 

Reprezentantul Primăriei Cluj, Gheorghe Șurubaru: “Am încercat să facem un sistem de baraj, cu o plasă metalică, dar deșeurile au fost atât de mari încât au distrus chiar și acea plasă. Veneau canapele, frigidere și animale moarte. Ulterior, Apele Române ne-au interzis să le mai folosim deoarece interfera cu stația de măsurare a calității apei, aflată în aval de acest baraj. Însă, și-au asumat ca vor construi ei un alt sistem pentru oprirea gunoaielor.”

Pitica Marius Daniel, Membru PLUS Florești: “Considerați că toate acele deșeuri vin din Florești? Tot ce înseamnă poluare a apei în Cluj consider că vine din Florești pentru că există un baraj mai sus. N-am văzut niciodată un polițist local în această zonă din Florești, nicio cameră. Am avut o campanie electorală în rândul minorităților despre administrația din Florești. Eu cred că această poluare este făcută cu aprobarea administrației Florești.” 

După ce reprezentantul primăriei Cluj a adus vorba despre proiectul pentru remodelarea malurilor Someșului, Flaviu Petean (activist): “De ce este remodelarea malurilor Someșului o prioritate, și nu curățarea lor, dacă acum a ieșit la suprafață această problemă?”

Reprezentantul Primăriei Cluj, Gheorghe Șurubaru: “Proiectul a fost inițiat deja.” 

Marius Moga: “Soluția ar fi să se anuleze sursele de gunoi din amonte. E o presiune pe care am vrea să o ducem la rang de prioritate.” 

Reprezentantul Primăriei Cluj, Gheorghe Șurubaru: “Muncipiul face tot ce îi stă în putință. Nu înseamnă că nu ținem legătura cu municipiul Florești și celelalte administrații.” 

Taz Sorin, SOS Somesul Nostru: “Ce soluție ați propus către Florești pentru sursa de gunoaie. V-au răspuns pe cale oficială?” 

Marius Moga: “Veterinarii din Cluj transmit proprietarilor să nu își mai lase câinii să intre în râu pentru că mereu dezvoltă diverse afecțiuni din cauza poluării din apă.”

Reprezentantul Primăriei Cluj, Gheorghe Șurubaru: “Chiar mâine aș putea să vorbesc cu SGA să testeze apa.”

Taz Sorin, SOS Somesul Nostru: ”Asta ar trebui să se facă constant. Someșul pe care îl avem astăzi în zona Florești este ca un mini Pata Rât peste care trece Someșul. Dacă nu discutați serios cu cei din Florești ne vom întâlni și anul viitor cu aceeași problemă. Ar trebui să ajungem să căutăm soluții despre cum se poate folosi acest râu, nu doar pentru curățarea lui. Până la urmă într-acolo ar trebui să ne îndreptăm.”

Reprezentantul Primăriei Cluj, Gheorghe Șurubaru: “Ordonanța de urgență 74 stabilește clar managementul deșeurilor, cu amenzi și sancțiuni și tot ce trebuie.”

Adriana Măgerușan, Someș Delivery: “Aș vrea să nu scăpăm ocazia să vorbim despre spațiile verzi din Cluj ce se află de-a lungul Someșului și nu sunt folosite pentru că nu sunt curățate.” 

Reprezentantul Primăriei Cluj, Gheorghe Șurubaru: “Aceste zone fac parte din proiectul de care vă spuneam mai devreme. În Parcul Armătura problemele sunt pe mal, nu pe întregul parc. Desigur că trebuie curățate malurile și vom face asta.” 

Marius Moga: “Aceste acumulări de gunoaie sunt pe tot parcursul Someșului.” 

Mihai Vadan, cetățean Florești: “Ce nume are protocolul respectiv, cum îl putem găsi?”

Reprezentantul Primăriei Cluj, Gheorghe Șurubaru: “Dacă îmi lăsați o adresă vă spun când ajung în birou.” 

Reprezentantul Primăriei Cluj, Gheorghe Șurubaru: “Din partea mea și din partea Primarului va felicit pentru această inițiativă. Am înțeles și ce trebuie să îi transmit domnului Primar. Vom face o presiune atât cât putem către Florești și celelalte comune. Situația e foarte grea, dar vom face tot ce stă în putință.” 

Silviu Medeșan, SOS Somesul Nostru: “Proiecte despre mult disputata legătură pietonală și ciclistă Cluj- Florești, fonduri europene. ce facem mai departe pentru a păstra curățenia. Dacă fiecare clujean ar putea să facă acest drum, s-ar putea găsi soluții ingenioase cum ar fi o pasarelă deasupra apei așa încât să există viață acolo, în loc de vegetație și gunoaie. 

Flaviu Petean, activist: “Ne blocăm mereu în discuția privind limitele oferite de cadrul legal și instituțional. Eu aș vrea să ne permitem să ne imaginăm că acest cadru poate fi schimbat. Da, implică munca deputaților și senatorilor, da, implică eforturi foarte mari. Dacă acum ne blocăm de faptul că este problema unei comune, poate ar trebui să vedem cum să facem asta să fie o problemă comunitară.” 

Radu Mititean (avocat): “Exista Comitetul de Bazin prevăzut de Legea Apelor, ei ar putea să ceară să funcționeze. De asta s-a făcut organizarea pe bazine. Acela ar fi cadrul perfect pentru așa ceva. Că în realitate el nu funcționează, e altceva. Pe ce avem acum s-ar putea lucra pentru a fi o entitate funcțională, ceea ce poate fi mai ușor decât să schimbi legislația.” 

Adriana Măgerușan (Someș Delivery): “Ar trebui făcute subcomitete, care să cuprindă, de exemplu, Someșul Mic.” 

Radu Mititean (avocat): “ Au existat întâlniri, s-a discutat și despre probleme aceste zonale.” 

Adriana Măgerușan (Someș Delivery): ”Este un mecanism care nu este deloc transparent. Care sunt membrii acestui comitet? Compania de Apă este membru al acestui Comitet de Bazin?” 

Răspuns Companiei de Apă Someș SA a fost unul negativ. 

Nu știe nimeni ce se întâmplă cu această entitate, nu se știe când se întâlnesc. 

Concluzii

• Exista mai multe eforturi, din societatea civilă, de documentare a poluării Someșului, care împreună ne arată o imagine cu multiple zone, actori, cauze și efecte, ce se întind dincolo de Cluj vs. Floresti și ating toate localitățile din aval și amonte, nu doar cursul apei, dar și malurile si vecinătățile lor, și nu doar poluare vizibila (menajeră, industrială/construcții), cât una invizibilă, potențial mai periculoasă și nemăsurată în acest moment.

 

• Problema este una cunoscută de autorități, există și exemple de penalizari și amenzi, dar eficienta acestora este limitată. Cadrul legal curent este unul suficient, doar ca factorul uman influențează rezultatele reale, nu neapărat din motive de competente, cât din cauza unor dinamici de putere a unor actori. Nu are rost sa sperăm într-o salvare europeană în condițiile în care suntem sub amenințare de infringement pe cauze mult mai grave și vizibile, fără vreun efect considerabil. Ramane să facem ce putem pe plan local.

• Legat de punctul de mai sus, Primăria Cluj și-a asumat rolul de mediator și de factor de presiune pentru celelalte administrații locale care nu au resursele sau capacitatea administrativă să gestioneze problema: Florești, Gilău etc.

• Poluarea invizibilă care poate fi mai periculoasă decât cea vizibilă. Acțiuni mărunte orientate pe soluții și colaborare pot aduce îmbunătățiri ale situației curente: transparența mai mare (consultarea protocolului curent, invitație la intalniri viitoare, lămurirea cazului cu moloz din aria protejata); presiune mai mare din partea primăriei Cluj pentru celelalte trei baraje plutitoare promise de Florești și Gilău și continuarea demersurilor de curățare a albiei Someșului de deșeurile existente; obținerea și publicarea măsurătorilor calității apei făcute de Serviciul de Gospodărire a Apelor până în prezent.

 

• Lămurirea situației Comitetului/Subcomitetului Bazinului Someșului și revitalizarea lui este o prioritate; instalarea de senzori de calitate a apei si monitorizare permanentă, vizibilă public; finanțare EU pentru acțiuni majore de ecologizare a focarelor de gunoi; stabilirea de noi întalniri, recurent, poate chiar gazduite de Florești sau Gilău; abordarea problemelor legislative/administrative (PATJ) de nivel macro și implicarea actorilor care nu au răspuns pană acum (consiliul județean și Apele rom. – managementul deșeurilor la nivel județean/regional).

Întâlnirile nu se vor opri aici și este posibil ca următoare dezbatere să aibă loc direct în Florești. Pentru noutăți, urmăriți pagina de Facebook Someș Delivery: https://www.facebook.com/SomesDelivery/