Trash Songs: un interviu despre muzică și deșeuri

  • Autor Redacția
  • Data 14 iunie 2017

Am vorbit cu echipa Trash Songs și ne-au povestit mai multe despre deșeuri, ecologie, muzică, sunete și legătura dintre toate acestea. Când au aplicat la concurs, proiectul a stârnit curiozitate imediată, iar acum am dezvoltat un pic ideile și am aflat mai multe despre motivația, conceptul și activitatea acestei intervenții pe Someș.

Spuneți-ne un pic cum ați ajuns să faceți proiecte dedicate ecologizărilor?
Și mai ales – cum ați ajuns la ideea de a strânge nu doar deșeurile, dar și sunetele lăsate în urmă pentru a le transforma în muzică?

Kinga: Eu în copilărie m-am jucat foarte mult în pârâu, lângă casa noastră din Zalău. M-a fascinat câte lucruri interesante se găsesc în apă și la ce le pot folosi. De exemplu, o dată am găsit o grămadă de sârme colorate și am făcut bijuterii din ele. Gunoaiele care se aruncă în apă, între timp devin partea organică a pârâului. Când am început să lucrăm la acest proiect, am devenit curioși de aceste aspecte: ce se întâmplă cu gunoaiele aruncate în Someș și oare cum le-am putea folosi și în alte feluri, de pildă, într-un sens auditiv.

kata: Mi se pare interesant că obiectele pe care le găsim în apă, odată erau funcționale. Iar funcționalitatea inițială se transformă într-o altă stare, pe care noi o numim deșeu. Dar cine știe? Poate nu își schimbă funcționalitatea, dar noi nu mai suntem capabili să o recunoaștem pentru că noi nu suntem râul, pentru că lucrurile au dispărut din fața noastră. Deși se manifestă în alte forme, aceste obiecte continuă să existe. De obicei, ne folosim de obiectele noastre numai pentru o scurtă perioadă, după care ne plictisim de ele și le aruncăm…

Kinga: Eu cred că aruncarea lucrurilor este o activitate terapeutică, pentru că omul are nevoie să scape de lucruri din viața lui în anumite perioade. Numai că există și alte metode de a arunca.

Zenkô: I love that moment când te duci într-un restaurant și de la un moment la altul rămășițele tale de mâncare devin gunoi în momentul în care le pui pe trash tray. Cred că obiectele se transformă la fel și în râu.

Cumva, vreți să puneți în vedere că nimic nu se aruncă, totul se transformă. Ce fain.
Legat de weekendul evenimentului – tot în direcția aceasta sunt așteptările voastre sau…? Dar după eveniment – sperați să lăsați ceva în urmă?

Dani: Nu. Ideea e exact să scoatem cât mai multe obiecte părăsite din apă și chiar să nu lăsăm nimic în urmă. În sens fizic.
Iar în sens metafizic, am dori să dăruim oamenilor care vor participa la instalație, niște idei.

Kinga: Ne-am dori ca oamenii să se gândească un pic la faptul că dacă arunci ceva în apă, aceasta nu se va dispare fără urme.

Dani: Chiar dacă în aparență aceasta dispare… Eu m-am confruntat de mai multe ori cu mentalitatea asta: că oamenii cred că ceea ce se scufundă în apă, nu mai există.

Ecologizările nu sunt ușoare și nici transformarea lor într-o formă artistică.
Cum vă propuneți să faceți asta? Care sunt pașii și pe cine veți mai implica?

Panna: Nu știm îndeajuns despre ecologizare și nici nu ne pretindem că suntem cei mai conștienți și cei mai buni cetățeni în ceea ce privește reciclarea deșeurilor și protejarea mediului. Este o problemă complexă pe care noi singuri nu o putem rezolva. În schimb, ceea ce putem face este să răspundem – în viața noastră de zi cu zi și prin artă – la mediul nostru concret.
În cazul proiectului Trash Songs asta se întâmplă printr-o activitate simplă: pentru două zile facem un pic de curat în râu. Iar artistic vorbind, ne propunem să dăm o a doua șansă acestor obiecte abandonate, să le sărbătorim cum știm noi cel mai bine.
Prin muzică, prin povești, prin transformarea lor – chiar și numai pentru două zile – în artă.

Dani: Cred că este cel mai simplu lucru. Dacă ai un gunoi în mână, îl arunci în coșul de gunoi, nu în râu. Asta, pentru mine, este o chestie fundamentală, dar numai în anii trecuți mi-am dat seamă că poate nu pentru toți.

Zenkő: Plus one!

Știm că deja ați început repetițiile: cum merg? Ce se repetă mai exact?
De altfel, e vreun moment pentru care vă faceți griji în tot acest proiect?

kata: Repetițiile au mai multe aspecte. Plimbarea pe malul râului, examinarea obiectelor din apă, exerciții în care încercăm să ne gândim prin prisma lor, încercăm să imaginăm poveștiile și vocile lor… Iar în studio pregătim niște cântece inspirate din plimbările și din experiențele noastre cu râul și gunoaiele, fie că acestea sunt deșeuri fizice din jurul Someșului, sau cele care provin din interiorul nostru uman.

Panna: Mai este și un al treilea aspect, cel de storytelling. Pregătim niște povești imaginate și/sau reale despre viața acestor obiecte și a râului.
Deși pregătim multe chestii, vom și improviza un pic. Variantele le vom finaliza pe loc, în fața și cu publicul.

Dani: Ne facem griji pentru ploaie. Să nu plouă. Iar dacă plouă, măcar să nu plouă prea tare. Sau dacă plouă foarte tare, măcar să nu bată vântul.
Iar dacă plouă prea tare și bate și vântul, măcar să nu fie și fulger…

kata: Iar în cazul în care oricare dintre aceste variante se aplică, măcar să vină lumea. Că o să avem cort.

Kinga: Iar dacă plouă, și nici nu vine lumea, măcar să fim sănătoși. Și să nu mai aruncăm gunoaie în Someș.

Ha ha! Cu speranța că nu va ploua, nu va fi nici vânt și nici furtună cu tunete și fulgere:
Ce vă doriți să se întâmple la eveniment? Sau cum vă doriți să se implice comunitatea clujeană în ceea ce faceți?

Zenkő: Nu vrem să ne prefacem că salvăm lumea, chiar dacă ne-am uitat cu toții la Captain Planet când eram mici. Ceea ce ne propunem este să experimentăm împreună o întâlnire directă, fizică, cu Someșul și deșeurile din el. Iar apoi să ne acordăm un pic de timp pentru o reflectare indirectă prin acorduri muzicale despre ce altceva poate să însemne gunoiul în/din viața noastră.
And we also assume that this is cheesy. But you’ll love it. Cum ne propunem și prin nume: enjoy the pleasure, share the pleasure.

Panna: Eu m-aș bucura dacă ar veni lumea dimineața să colecteze deșeurile cu noi. Sau să vină numai seara și să se simtă bine.

Kinga: Eu m-aș bucura dacă oamenii ar veni curioși, fără așteptări.

Echipa Trash Songs

Creatorii instalației Trash Songs sunt artiști colaboratori ai Universal Pleasure Factory. Dani Láng s-a născut în Secuime, dar nu a trăit nici o clipă acolo. Se ocupă de muzică. Este interesat de frumusețe în general. Zenkő Bogdán s-a născut în Secuime și a și trăit acolo timp de 18 ani. Lucrează ca freelancer de whatever-you-need pe plan internațional de 5 ani. Pe lângă faptul că ea se asigură ca totul merge cum trebuie în UPF (deci este directoarea acestuia), she’s open for informal Romanian language classes. Kinga Ötvös este artistă în general. Lucrează la teatru de stat și la independenți și la ce se mai găsește. kata bodoki-halmen s-a născut și a murit de mai multe ori, iar ca de fiecare dată în cazul descrierilor de acest gen, ea se află și acum undeva între. Panna Adorjáni este făcătoare de ceva ce odată a fost numit teatru, pentru că asta îi permite să se urce pe cele mai înalte scări și să nu-i fie teamă.

Organizatori

Cu sprijinul

Sponsor Principal

Sponsori

  • Dedeman
  • Rothoblaas
  • Sun Hotel

Finanțatori

  • Administrația Fondului Cultural Național
  • Consiliul Județean Cluj

Parteneri

  • Sisters Cafe
  • Prototip Studio
  • MiniREACTOR
  • KOOHO
  • Outdoor4U
  • Smida Jazz Festival
  • Cotton Club

Parteneri Media

  • Ziua de Cluj

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.