Despre turul hidrobiologic Mozaicul Viu al Someșului – Partea a II-a
Proiectul Mozaicul Viu al Someșului a fost una dintre inițiativele câștigătoare la Concursul de proiecte Someș Delivery 2020. Ideea a presupus două tururi ghidate pe Someș, unde participanții, alături de specialiști au prelevat probe de nevertebrate acvatice de pe maluri (sau din albie, acolo unde a existat coborâre la apă) și le-au analizat în tăvi. Participanții au avut la dispoziție un adevărat „laborator mobil”, au folosit pensete, pipete și cristalizoare de plastic pentru izolarea celor mai importante grupe de nevertebrate. Lupele simple și explicațiile extrem de interesante au ajutat participanții să identifice grupele din care fac parte organismele găsite și în ce fel sunt acestea importante pentru râu. Aici puteți citi mai multe despre primul Tur Hidrobiologic, iar mai jos este un articol redactat de 2 dintre organizatoarele celui de-al doilea tur. La finalul articolului găsiți și o serie interviuri video cu Mireal Cîmpean și Loredana Peca.
Un articol de Mirela Cîmpean și Paula Boarță
Mirela Cîmpean
Sunt lector, doctor în biologie, la Universitatea Babeș-Bolyai, iar în cadrul proiectului Mozaicul viu al Someșului am fost ghid pentru al doilea tur hidrobiologic, primul tur fiind ghidat de colega mea, Karina Battes.
Încă din timpul liceului, am descoperit lumea fascinantă care se găsește în râurile noastre și ulterior am studiat aceste organisme pentru lucrările de licență, masterat și doctorat, iar acum predau cursul de Hidrobiologie și îndrum studenții pentru realizarea lucrărilor lor în acest domeniu.
Experiența întâlnirii cu publicul larg, dornic să vadă organismele acvatice care populează râul Someșul Mic, a fost una foarte plăcută, în primul rând datorită entuziasmului arătat, care sper că este primul pas spre descoperirea unei pasiuni pentru o parte dintre ei. De-a lungul celor două ore petrecute pe malul Someșului Mic, în dreptul Parcului Armătura, o zonă mai puțin vizitată, am prelevat cu ajutorul fileelor nevertebratele care trăiesc în apă, după care am analizat proba. În tăvile în care am făcut observațiile am găsit grupe foarte diverse de organisme de la melci, scoici, oligochete, la larve de insecte și acarieni acvatici. Chiar dacă multe grupe de organisme nu au denumiri în limba română, cei prezenți au fost familiarizați cu denumirile din limba latină pentru principalele organisme identificate, cum ar fi: Ephemeroptera, Trichoptera, Chironomidae, Limoniidae etc. Interesul celor de față a crescut când au aflat că toate aceste grupe de organisme au și o importanță foarte practică: ele sunt folosite în procesele cu privire la evaluarea calității apelor. Noi, cercetătorii, după ce analizăm probele de nevertebrate prelevate din mai multe puncte de pe un râu, puncte alese strategic din punct de vedere științific, putem să concluzionăm dacă râul este poluat sau unu sau, altfel spus, care este gradul lui de poluare.
Consider că prin acest tip de activități de popularizare a științei persoane de toate vârstele pot să ajungă să cunoască mult mai bine mediul în care trăiesc și să înțeleagă importanță protejării lui. Acest lucru este foarte important mai ales că este foarte necesar să se modifice conceptul destul de des întâlnit conform căruia râul este privit ca un coș de gunoi în care putem să aruncăm orice și să devenim tot mai conștienți că apa curată este o resursă extrem de importantă.
Le mulțumesc tuturor celor care au fost prezenți pe malul Someșului Mic, pentru mine interesul lor arătat a fost ca o rază de soare, de speranță că starea râurilor se poate schimba în bine, pentru că acest lucru se poate întâmpla doar prin dorința de a cunoaște și a proteja natura. De asemenea, le mulțumesc organizatorilor și le doresc multă energie în demersul lor de organizare a altor asemenea ieșiri în natură.
Lector univ. dr. Mirela Cîmpean
Departamentul de Taxonomie și Ecologie,
Facultatea de Biologie și Geologie,
Universitate „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
A fost extraordinar de interesant la Turul hidrobiologic Mozaicul viu al Someșului. Nu știam că în pietrișul de pe fundul râului, în care copiii au scormonit cu curiozitate (și cu cizme pline de apă , se află o asemenea diversitate de vietăți. Ne-am bucurat să învățăm despre fiecare dintre ele, în exclamații entuziaste atunci când se identifica o nouă specie și le mulțumim organizatorilor și copiilor pasionați care ne-au arătat o parte mică, dar extraordinară din lumea insectelor. Cu siguranță mai venim. Mulțumesc! – Raluca Teodorescu
Paula Boarță
Sunt Paula Boarță, jurnalistă free-lance, realizatoarea gazetei Someș Expres alături de arhitecta Simona Munteanu, un proiect de documentare a locuirii și felului în care oamenii folosesc râul, aducând în prim-plan nevoile și soluțiile propuse de aceștia. Anul acesta nu a mai ieșit de sub tipar publicația, astfel că am aplicat la concursul de idei organizat de Someș Delivery cu proiectul Mozaicul viu al Someșului. Cunoașterea și promovarea biodiversității din și de-a lungul râului prin intermediul unor tururi ghidate de specialiști în domeniu a fost scopul nostru. Am invitat-o pe Dana Peca, despre care știam că organizează tururi entomologice prin intermediul paginii de FB, Din filele naturii, iar mai departe, ea s-a ocupat de coordonarea proiectului, luând legătura cu Mirela Cîmpean și Karina Battes, specialiste în hidrobiologie, de la Universitatea Babeș-Bolyai.
Acestea au condus participanții de la cele două tururi în lumea fascinantă a nevertebratelor acvatice. Locurile puse la dispoziție s-au ocupat repede, mai ales de către familiile cu copii, dar și de studenți sau oameni interesați de acest subiect. Ambele tururi au fost foarte atractiv organizate și au declanșat bucuria descoperirii, a înțelegerii mai bune a relațiilor dintre viețuitoare, de la nevertebrate foarte mici la om, într-o relație dinamică care determină calitatea apei. O mare revelație a fost și pentru mine faptul că organismele identificate cu ajutorul specialistelor sunt indicatori pentru calitatea apei. Suntem familiarizați cu prezența peștilor, a rațelor, a lebedelor, dar cine și-a imaginat mozaicul de viață din Someș, care ne determină calitatea vieții direct și indirect?
Contactul direct cu apa, căutarea de „comori” în albia și pe malul râului, folosirea unui instrumentar specific, stilul pedagogic interactiv, curiozitatea și dorința de cunoaștere și de protejare a naturii au fost elementele care au caracterizat cele două tururi, după părerea mea. În plus, nevoia participanților, atât din partea specialiștilor, cât și a publicului larg, de a organiza cât mai des aceste schimburi de cunoaștere și aplicabilitate. La fel cum în lanțul trofic fiecare verigă e importantă, și în acest caz putem spune că relația cetățean-specialist-instituție-ong are nevoie de comunicare, resurse și feed-back continue pentru a ne asuma un Someș integrat în cel mai natural și sănătos mod în viețile noastre. Cred că e important să cunoaștem potențialul natural, legătura dependentă a omului cu natura, ca să putem interveni cu politici în protejarea și amenajarea râului, în acest caz.
Pescarii de la confluența pârâului Nadăș cu Someșul, de lângă parcul Armătura, observatori importanți ai apei, nu cunosc nevertebratele acvatice, dar se plâng de existența „macroorganismelor”, respectiv a deșeurilor din apă și de pe maluri, indicatori pentru ei ai calității apei. În turul doi, care s-a desfășurat în acest punct m-a impresionat în mod deosebit Daniel, un elev din clasa a VI-a, care a mai participat și la tururile entomologice organizate de Dana Peca. Acesta are o adevărată pasiune pentru insecte și o bază solidă de cunoștințe în domeniu, iar inițierea, cu această ocazie, în universul celor acvatice i-a declanșat o și mai mare dorință de cunoaștere și de protejare a naturii. „Aș ruga frumos oamenii care aruncă gunoaie în Someș să nu o mai facă! … E uimitor câte ecosisteme diferite pot exista chiar în oraș!… Sunt impresionat de câte vietăți am găsit aici, în Someș! Am găsit izopozi de apă! Ar trebui să reciclăm mai mult. Dacă am ceva de aruncat și nu găsesc un coș de gunoi, eu prefer să-l bag în buzunar, decât să-l arunc pe jos. Pentru că pe jos trăiesc multe nevertebrate cărora le place să se ascundă după gunoaiele noastre, dar, de la o vreme, nici ele n-o să mai suporte apa murdară și plină de bacterii și de chimicale, care se varsă mai apoi în râuri”, ne-a spus acesta la finalul turului.
Experiența de a ne conecta cu natura devine din ce în ce mai importantă, cu atât mai mult în contextul pandemiei, iar provocarea celor de la Someș Delivery de a descoperi fața nevăzută a Someșului și-a atins scopul prin intermediul acestor două tururi. Mulțumesc membrilor echipei cu care am colaborat- Dana Peca, Karina Battes, Mirela Cîmpean, Alexandru Mora, participanților și organizatorior acestei noi ediții Someș Delivery!
De-a lungul râului, căutați QR code-urile pe care le vom instala despre micii locuitori ai apelor! ☺
Ne-am simțit excelent la tur! Am aflat cum nevertebratele arată calitatea apei Someșului, ecosistem pe care trebuie să îl protejăm mai bine în loc de a-l polua cu gunoaie. Fiul meu Matei, mai reținut la început, datorită formatului interactiv și pentru că i-a fost frig pe bicicletă, s-a simțit excelent în final pescuind din tăviță cu penseta trichoptere. Ne-a dat speranță evenimentul și oamenii inimoși implicați să visăm la un oraș mai puțin poluat, cu o apă curată, unde nu ne e teamă să intrăm, cu spații verzi conectate la râu, locuri de joacă pentru copiii noștri și piste de biciclete. Ne-am bucura să avem și mai des astfel de evenimente ce ne conectează la râul care, până la urmă, a dat viață Clujului, oraș care nu ar fi existat fără acest curs de apă – Ioana Mica, participantă Someș Delivery, membră a campaniei SOS Someșul nostru.