Scrisoare deschisă către:

Primăria Municipiului Cluj-Napoca, 

Primăria Florești, 

Consiliul Județean Cluj, 

Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, 

Sistemul de Gospodărire a Apelor Cluj,

Garda de Mediu

 

Luni, 22 martie 2021, Ziua Mondială a Apei

Someș Delivery e un proiect independent care provoacă și testează ideile comunității pentru integrarea Someșului în viața orașului Cluj-Napoca. De-a lungul anilor am încercat diverse metode prin care să facem orașul mai primitor, râul mai curat, malurile mai bine folosite. Știm că nu putem avea grijă de un râu fără să fim conștienți de drumul lui prin celelalte localități prin care trece până la noi sau fără să ne pese de localitățile pe care le va mai străbate. 

 

Din 2015 am făcut mai multe campanii de igienizare și conștientizare a importanței unui râu curat și ne-am alăturat altor inițiative similare, dar resursele umane și logistice ale unui mic ONG sunt foarte limitate! Anul acesta am decis să nu mai scormonim după gunoaie, descurajați de cât de multe sunt și cât de puțin putem strânge noi, un grup de voluntari implicați. Fiecare zonă igienizată de către voluntari a revenit la starea de dinainte în mai puțin de un an. Așa că am început să folosim metodele de semnalare a neregulilor, respectiv aplicațiile My Cluj și Trash Out.

 

În 14 martie 2021, cu ocazia Zilei Internaționale a Râurilor, am organizat în parteneriat cu Asociația Mai Mult Verde o plimbare pe malurile Someșului și am depus o serie de sesizări online cu locurile cele mai murdare. 

 

Anul trecut am realizat o campanie de igienizare în zona podului pietonal situat pe strada Fabricii de Zahăr și am semnalat necesitatea unei intervenții din partea autorităților în această zonă. Era nevoie de curățarea ei urgentă, dar mai ales era nevoie de montarea unor coșuri de gunoi și containere care să preia cel puțin o parte din deșeurile lăsate aici în mod ilegal. La aproape un an de la această acțiune, lipsa intervenției este vizibilă. În continuare, zona este folosită pentru a arunca deșeuri din construcții, PET-uri, dar și gunoi menajer, nu există nici un coș de gunoi sau pubele mai mari pentru cantitatea de gunoi care se adună constant, nu există panouri informative referitoare la interzicerea depozitării de gunoi în zonele respective, posibile sancțiuni sau mijloace de supraveghere. 

Cele mai importante ape dulci din România sunt poluate cu microplastic – este principala concluzie a primului raport național privind prezența microplasticului în apele dulci din România, realizat de Asociația Act for Tomorrow și Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. În probele analizate, aceștia au identificat toate tipurile de plastic reciclabil din țara noastră. Principalele deșeuri din care provin sunt sticle de apă, suc, recipiente, flacoane (PET și PP); din haine, folii și pungi. Plasticul constituie 90% din deșeurile produse de oameni și descoperite în mediul marin și ingerate de 386 de specii de pești. 

Noi, semnatarii acestei scrisori, credem că acest lucru poate fi schimbat, dacă lucrăm împreună și constant pentru ape mai curate. Mai mult, un Someș curat ar trebui să devină prioritar pentru orice politică urbană locală. Credem că localitățile traversate de Someș au resurse umane și materiale pentru a oferi locuitorilor o calitate a vieții ridicată. ONG-urile semnatare și voluntarii pe care reușim să-i antrenăm în activitățile noastre pot sprijini acțiunile de amploare, dar resursele logistice, legislative și financiare sunt, în cele din urmă, la dispoziția autorităților!

Soluțiile nu sunt complicate și în cele mai multe cazuri pot funcționa cu măsuri mici sau corelare și coordonare administrativă. Noi, semnatarii acestei petiții, cerem: 

1.Curățarea apei și a malurilor – primul obiectiv poate fi atins prin măsuri cu eforturi minime: amplasarea de coșuri de gunoi și pubele în zonele deja semnalate prin sesizări pe aplicația MyCluj cu cele mai multe deșeuri pentru a opri măcar o parte din acestea să ajungă în apă. De asemenea, măsuri mai ample sunt necesare pentru demararea, pe baza experienței anterioare de conlucrare instituțională, a unui program general de igienizare totală a malurilor Someșului mic, pe tot parcursul acestuia (aval și amonte). Acest demers cere o conlucrare administrativă pe zona metropolitană și poate fi inițiat începând cu zonele cele mai afectate de deșeuri. Pentru aceasta, solicităm o mai mare transparență în acțiunile de igienizare întreprinse deja de fiecare instituție în parte și transmiterea unor date despre frecvența acestora sau cantitățile de deșeuri rezultate și tipul acestora.

2.Monitorizarea constantă a zonelor predispuse să devină gropi de gunoi ad-hoc – pe termen scurt, printr-o monitorizarea mai atentă a zonelor în cauză, prin mărirea capacității de intervenție și prin supraveghere video și personal dedicat în cadrul jandarmeriei locale; creșterea considerabilă a amenzilor pentru deversarea ilegală a deșeurilor. Pe termen mediu și lung monitorizarea administrativă poate fi înlocuită prin amenajarea unor zone mai prietenoase cu cetățenii, a unei piste metropolitane de biciclete și alei pietonale ar intensifica circulația și astfel ar fi descurajate actele antiecologice și, mai mult, actele antisociale.

3.Montarea unei bariere pentru deșeuri și la ieșirea din oraș. Cea de la intrarea Someșului în Cluj nu e suficientă pentru că nu rezolvă problema gunoaielor existente deja pe maluri și în apă și nu face altceva decât să ducă gunoaiele din oraș către localitățile din aval, care nu au resursele să le gestioneze. 

4.Coordonarea între autoritățile responsabile de igiena Someșului. Pentru a putea demara un proces amplu de curățenie cu efecte pe termen lung pe Someșul mic, e necesar, în primul rând, să recunoaștem valoarea inestimabilă a cadrului natural al culoarului Someș ca potențator al calității vieții în toate orașele pe care le străbate; rolul lui ca zonă amplă de recreere, loisir dar și rolul lui ca factor de echilibru micro-climatic și de reziliență urbană în fața schimbărilor climatice cu care ne confruntăm deja. Pornind de aici, rolul pur funcțional, cel de culoar hidro-energetic, pe care-l are acum Someșul mic nu este un factor motivator suficient pentru demararea unui proces amplu de igienizare totală. Orice conlucrare administrativă / instituțională trebuie să înceapă cu recunoașterea rolului complex al râului și nevoia urgentă de a-l readuce la nivelul așteptărilor tuturor. Tratarea Someșul cu același interes cu care se tratează orice arteră de circulație din oraș poate deveni o realitate cotidiană. Pasul următor ar fi demararea unor întâlniri publice periodice pe tema curățirii râului prin intermediul cărora se pot pune bazele unui program. Planurile și concluziile acestor întâlniri pornite de către autorități ar trebui să fie făcute publice după fiecare asfel de întâlnire. 

 

Vă trimitem această scrisoare pentru a ne exprima speranța și interesul pentru un parteneriat eficient cu instituțiile responsabile. Solicităm o acțiune promptă din partea instituțiilor pe care le reprezentați pentru curățarea malurilor și a râului. Acumularea de gunoaie sporește poluarea deja existentă a Someșului și reduce zi după zi calitatea vieții locuitorilor pe de tot parcursul său. 

 

În speranța unei colaborări eficiente pentru un râu mai curat, 

Asociația miniMASS

Asociația Mai Mult Verde

Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S.

Greenpeace România 

Asociația Clujul Sustenabil

Fundația Cărturești, Street Delivery 

Asociația Studenților Arhitecți Cluj

Declic

Umbrela Verde – inițiativă locală

Asociația Părinte în Florești

Asociația Cinegetică pentru Cercetarea Habitatelor – Valori Superioare 

Federația Fabrica de Pensule 

Daniela Iacoban 

Vald Afrasiabi

Alexandra Chițu 

Ioana Trușcan 

Cristina Bodnărescu 

Ramona Neamțu 

Theia Golea

Oana Maria Surdu 

Lucian Rad 

Edmond Kreibik 

Hembrik Timea Andrea 

Adriana Măgerușan 

Ștefania Robu 

Andreea Bagita 

Timea Papp

Dănuț Burac 

Gia Andreica

Francisc Sebestean

Alexandra Preda-Stefan

Popel Mihai

Mihaila Crina

Apai Emese

Diana Truscan

Dora Mircea Radu

.