După ce am plecat de la Casa Zânelor, ajung în partea de jos a barajului, unde câțiva copii stau la soare pe malul Someșului. Unii culeg și gustă fructe dintr-un corcoduș din apropiere, iar alții, cu undița în mână, înaintează prin apă și se instalează pe suporturile de beton pentru o pradă mai sigură. Apoi avem un schimb de replici, mai în glumă, mai în serios:

– Uitați Corcodilul! Nii, Corcodilul!

– Nu săriți după el?

– Da’ săriți dumneavoastră!

Las copiii și privesc printre barele de metal ale gardului care împrejmuiește zona Hidroelectrica de la baraj, înaintez pe drumul care-l traversează și mă opresc pe pod, de unde privesc luciul apei de pe lac. Un panou fixat lângă malul de beton cu mesajul PROPRIETATE PRVATĂ- HIDROELECTRICA- NU ARUNCAȚI GUNOI și un ATENȚIE scris direct pe zidul de ciment al barajului ne amintește cine e administratorul zonei. Pe podul cu zăbrele colorate circulă des căruțe cu fân proaspăt cosit ori încărcate cu pepeni, mașini, dar și pietoni pe aleea dinspre lac. Paralel, agitația oamenilor din vârful toboganelor de la aquaparc și muzica de acolo se amestecă cu tropăitul cailor și bârâitul mașinilor.

Toată observația mea și plimbatul în jurul barajului sunt percepute drept un spionaj de domnul (însuși șeful de tură) care apare dintr-odată din spatele gardului de metal și mă întreabă care-i scopul vizitei. După ce-i explic demersul SD de anul acesta și curiozitatea de a vedea dacă se pot organiza evenimente pe lac, urmează o lungă declarație, când oficială, când informală:

Cu hidrobicicleta pe dune de nisip

– Io pot goli lacul ăsta în trei ore. Și hidrobicicleta dumnitale rămâne suspendată în nămol. Și cine o scoate de acolo? Supărarea…

Uite, noi acuma suntem la cota minimă. Când lacul e gol, sunt ca niște dune de nisip pe toată suprafața.

Lacul îl golim când funcționăm, dacă acuma funcționez cu două grupuri, când funcționez cu șase grupuri, în trei ore am golit lacul, adică ajung de se văd dunele în apă. Hidrobicicleta poate rămâne acolo fixată în nămol cu oameni în ea. Ce faci atunci? Nu poți ieși că-i un nămol de te scufunzi până la brâu. Din cauza colmatării. Se depun straturi de pământ, de nisip, aici chiar avem o vegetație în lac..

Au tot venit să ia probe (de la Hidroelectrica, n.r.), să facă analize să vadă cum să stopăm iarba aia din lac. Spun că ar funcționa dacă am avea pești, toni, că tonii îs fitofagi. Dar nu a ieșit nimica din aia, că aici trebuia Apele Române să se ocupe. Dar, cică, trebuie să investească foarte mult și nu se merită, că aici se pescuiește în neștire, fară permis… Eu ce le pot face?

Speciile de pești sunt: carași, bibani mulți, hreana, babușca, păstrăvi, albituri… Au fost și lebede, uite și acum e plin de rațe acolo, lebedele iarna vin, 45-50 de lebede, că găsesc mâncare. Mai sunt cocostârci, lișiță. Partea asta de mal e betonată și cealaltă nu, pentru că e deal, nu trebuie. Atâta că vin multe aluviuni, le aduce apa, și colmatează lacul. Acum cam toate lacurile îs colmatate. Gilăul e colmatat mai rău. Și aici apa e mică, de fapt, că tot e colmatat dedesubt. Se blochează bărcile, nu poți trece peste tot. Plus că aici vin tot felul de gunoaie și lemne și animale moarte. Am scos și porci în saci. În sensul ăsta golim lacul, să curățam deșeurile, că blochează turbinele, nu îl golim că așa ne vine nouă.

Noi cumulăm apa de la barajul celălalt, Floresti 1, care n-are lac. Noi de ce acumulăm apa aici, pentru că, după ce ăștia funcționează cu grupul mare, noi avem șase grupuri mici, și am patru-cinci ore să am timp să golesc lacul ăsta de apă, funcționând cu grupurile alea. Grupurile sunt generatoare, turbine. Acuma la mine merg două, dar merg la minim, că așa-i amu’ problema, ca noi să funcționăm câteva săptămâni la minim, nu știu de ce, au revizie în sus sau așa cere statul român.

Ideea e că eu în trei ore pot aduce nivelul apei în așa fel încât, dacă un om stă cu hidrobicicleta acolo, să îl suspendez acolo și să nu mai poată mișca, că se împotmolește în nămol. Noi nu putem ține cotă maximă niciodată. Asta niciodată nu se va putea întâmpla, eu nu pot ține nivelul acolo, când eu trebuie să funcționez.

Barajul a fost construit în ’80 și ceva. Ăsta a fost ultimul baraj făcut din câte stiu eu.

Încerc să aflu cum se produce energia electrică și acesta mă lămurește tehnic imediat:

– Apa vine, o bag în turbină, turbina învârte generatorul, după ce învârte generatorul la peile colectoare se culege curentul, trece prin transformatoare și vine pe partea de înaltă tensiune pe stâlpii ăștia. De aici îl duc în Florești, la stația de 400 de kilovolți, trece până la transformator și îl face la 400 de kilovolți și așa se face curentul. Din lucru mecanic în energie electrică.

Lucrez aici de când mă știu, de când am terminat liceul în ’84. La patru ani am prins barajul din Beliș, ăla a fost primul construit pe albie. După care s-a făcut Tarnița, apoi Someșul Rece, s-a făcut Florești 1, acolo am fost și eu. E o centrală de fapt, că n-au baraj, au canal numai. În celelalte centrale îs turbine mai mari ca ale noaste. Asta și cu cele de la Grigorescu sunt turbine mai mici, pentru că aici debitul e mare și căderea mică. Acolo căderea e mare și debitul mic. La turbine mari trebuie cădere mare, să miște paleții turbinelor, să învârtă.

Eu mă trag din Beliș, dar din ce mi s-a povestit, că acolo pe sub plopii ăia (malul natural al barajului, n.r.) era cursul apei, erau acolo niște cascade, niste șmecherii, cică era plin de pești, pescuiau, se scăldau, că țiganii ăla obicei îl au, tătă ziua spălau, se scăldau, nu contează că e apa rece, ei obiceiul ăla îl au, din tată în fiu. Nah, era albie, era un râu, Someșul! Dar și când creștea apa, tot tot tot scălda, toată lunca asta!

Noh, da’ acuma, noi dirijăm apa! De atunci nu mai sunt probleme în Transilvania, aici nu, numai pe unde nu sunt baraje.

Revenind la problema deșeurilor care ajung în Someș și implicit în baraj, dl. șef de tură adaugă:

– Câte gunoaie avem, numai noi știm! Le ridicăm cu macaraua asta. Îi plin! Le ridicăm când se înfundă generatoarele.

Uite acuma vin la prune. Îs ai noștri pomii! Le dăm, da’ să ceară! (referitor la copiii din zonă, n.r.)

– Cum vedeți oamenii care stau în zona asta? 

– Cum să îi văd… Ce zici dumnitale de ăștia dacă toată ziua te deranjează?! (aquaparcul, n.r.). Aici au fost niște grajduri, ale SNA-ului, de la CAP. Nu-i vorba de aia, e vorba că dacă poți ajuta un om, ajută-l!  Mai ales dacă ești mare și poți ajuta, așa zice bunul simț. Și sunt aici oameni necăjiți până-i lume. Țiganii ăștia toți îs necăjiți… Mulți și-au făcut case și pe urmă au făcut acte. Nu crede că prima dată au avut proiectele și apoi și-au făcut. Ăsta îi om cu bani și mai îs câțiva aici cu blocurile, care au putut să își facă proiecte, dar restu’, o făcut fiecare cum a putut.

Țara cailor și a măgarilor

Eu când am venit aici, în Florești, în 2000, erau vreo 20 de proprietari de măgari. Era plin de căruțe cu măgari pe ulița asta. Cărau mălaiul și grânele de pe aici, de pe terenurile lor. Erau terenuri agricole, erau oameni săraci. Și acuma mai sunt câțiva care au tractoare, toate terenurile pe acolo, pe sus, le arendează, ei le ară la unii oameni, noh, mai sunt câțiva care se ocupă cu așa ceva. Își lucrează și terenurile lor și ale altora le-au luat și le dă cotă parte din produse. Ați văzut, către Grigorescu pe variantă, puteți vedea acolo fel și fel de culturi. Aici e țara cailor, să vezi când vin țiganii cu căruțele!

Anul trecut, de pandemie, a venit aici o doamnă, cu 100 de vaci, ia, pe aici, și bălegau pe aici. Amu’ nu știu ce s-a întâmplat, probabil nu le-a mai dat voie. Până la principală, pe ulicioară, numai bălegi erau.

Acum ăsta e terenul bisericii, bine, era al primăriei, dar l-a dat bisericii, și ăsta e concesionat aici, din câte știu eu, tot din povești. Pe aici era drumul spre baraj înainte, pe parcarea lui Mureșan (patronul Aquaparc-ului din Florești, n.r.), dar el a deviat drumul.

– Știți cine a instalat containerele de gunoi de lângă Balastieră?

– Ce e cu containerele de gunoi, cine le-a pus? O venit Mediul… În spate la firma Nera Mureșan era o balastieră a TCH-ului, a statului român, o firmă de stat, cum suntem și noi, Hidroelectrica. Nici nu știu acuma cum suntem de fapt, cât la sută îi stat, cât la sută nu. Normal nu ai voie să fotografiezi, erau niște table acolo că n-ai voie, da’ le-o stricat țiganii.  Aici aveam și noi un container acolo, ia câte table am pus să nu arunce, aici era ca și acolo unde ai văzut dumneata. Și ne-am mutat containerul în curte acum. Era plin de gunoaie după Nera Mureșan, cât îi canalul ăla numai gunoaie erau. Ce vreau să spun e că au venit cei de la Mediu și au amendat Primăria cu o grămadă de bani. Și au zis, faceți ceva, cum știți… Aici îs camere acum, au pus camere și drumul ăsta tot tot îi monitorizat. Tot se vede.

Colectarea satului

Peste tot aruncau, peste tot era plin de moloz. Nu-s toți oamenii de aici care aruncă, că vin și din Cluj. Și nu orice oameni… și avocați. Mai demult, aveam aici containerul, am căutat, că tot căutam nume și dovezi. Mai găseam câte o hârtie, factură… și acuma le avem… cu avocatul cutare, casa de avocatură cutare, deci, din Cluj veneau băieții. Și din Lona au venit aici și aruncau gunoiul. Și apoi tot nu au făcut ăștia nimic. Au zis că dă-le pace… Și apoi Primăria a fost amendată de Mediu, le-a zis că de câte ori îi prinde, îi amendează și atunci au zis că hai, mă, să colectăm undeva! În loc să se arunce prin lac și prin apă, mai bine colectează acolo. Dar și acum e problemă că, s-a ajuns la concluzia că vin din alte părți, cu moloz, molozu-i problema. Nu există locuri de colectat prin zona asta; era mai demult în Gilău, dar și alea ilegale, le-au băgat în gropi și le-au acoperit cu pământ. Noh, nu-i legal nimic în țara asta!

Deci, Primăria a pus containerele acolo, da’ pentru sat, nu pentru toată lumea, și să adune resturile menajere, nu fel și fel de betoane, cărămizi. Eu observ cine aruncă, doar am binoclu, am tăt-tăt-tăt.

Doamnă dragă, numa’ din povești îi tot ce vă spun, ce aud, că pe mine nu mă interesează!

– Cum s-ar putea preveni, opri aruncarea deșeurilor în râu?

Nu poți stopa mizeria. Dacă îi vorba numai despre lacul ăsta, când îi civiliza dumneata toate localitățile de pe cursurile de apă de unde vin mizeriile astea, atunci nu vor mai arunca. Pe cine să înveți, pe badea Gheorghe și Niculae să nu arunce?! În veci… Până la Florești 1 vine canalul, dar dacă te duci pe canal în partea aialaltă, e fosta albie a râului. Pe albia râului vin gunoaiele: frigidere, congelatoare, n-ai văzut de-alea… Din Valea Căpușului, Valea Țiganului, Valea Răcătăului. Noh, de pe acolo vin! Acuma sigur că, ce vine de pe Someș, din Răcătău, acolo se opresc, la lacul Gilău 1. Prin turbină nu trece, dar vine pe albie. Dacă te duci pe aici în sus, vei vedea pe margine, unde îs răchitele alea, atâta pet și atâta mizerie… păi, sigur că crește cota, oamenii le aruncă, ele vin și aici se adună, la noi. Noh, aici e colectarea satului, apoi io știu ce fac ăștia cu colectarea asta?! Toată lumea vine și aruncă, numai că e problemă acuma, că nu le aruncă în container, că nu sunt destule. Dar și că aduc și din altă parte.

Sunt niște firme aici sau niște oameni, nu știu exact ce îs, da’ ei colectează gunoaiele de pe la oameni, le curăță gunoaiele. Plătesc oamenii și ei aruncă ce are omu’ gunoi pe lângă casă.

Pentru golirea containerelor de lângă Balastieră, Primăria a băgat un buldoexcavator și niște rabe mari. În alea se încarcă gunoiul. Și apoi niciodată nu le cară toate odată. Tot mai rămâne un container plin. Doar și de 3-4 ori vin… câte o jumătate de zi un escavatorist și cu rabele tot golesc și cară.

Foto 9

Țiganii trimit cu căruțele de gunoi minori, că la ăștia nu le poți cere socoteală. Poliția poate sta, că tot se duc. Îl mai prinde pe câte unu’, d’apoi ce să le facă la minori?! Înainte duceau acolo la răchiți, acum, de când cu containerele, duc aici.

– Ce credeți despre legea care interzice creșterea animalelor dacă nu ai teren agricol în proprietate? 

Problema îi că nu îți mai dă voie legea asta nici să îți vinzi porcul, trebuie să mergi cu cizme dezinfectate, cu mănuși dezinfectate, să ai coteț, să nu mai ai voie să îl lași în spațiul liber, îs multe treburi. Am povestit cu unu care ține aici așa ceva, o zis, îi treaba lor, îi legea lor, eu îs cu legea mea.

La fel, nu ai voie să deversezi wc-ul în ape teritoriale, da’ uite că se poate. N-are rost să povestim de alți acizi și substanțe care omoară peștii. Că zici că nu sunt pești, păi nu sunt pești, dacă acolo se spală closetul, se spală cu nu știu câte soluții care merg în apă și mor peștii. Da’ la noi niciodată nu s-a ținut cont de așa ceva.