Arhitectura post industrială clujeană, sau mai degrabă rămășițele acestei arhitecturi, reprezintă o parte importantă a identității orașului, o moștenire materială și culturală formată din structuri industriale și peisaje ce au definit Clujul. Fabricile, uzinele, depozitele și infrastructurile industriale care au contribuit la dezvoltarea orașului nu mai funcționează în prezent, dar ele rămân ca martori ai unei perioade de schimbări intense.

Astăzi, patrimoniul postindustrial nu este doar o amintire a trecutului, ci și o posibilă resursă valoroasă pentru viitor. Conversia acestor spații abandonate în locuri culturale, creative sau comunitare poate revitaliza zonele urbane, păstrând în același timp autenticitatea și istoria locului.

În 2024, ne-am propus să privim Someșul printr-o nouă lentilă: regenerarea urbană sustenabilă. Vrem să îmbinăm culoarul verde-albastru al râului cu elementele industriale care își spun povestea de-a lungul malurilor. Cum protejăm acest patrimoniu de proiectele de dezvoltare urbană care amenință atât ecosistemul acvatic, cât și patrimoniul industrial?

În 19 octombrie, te așteptăm în Parcul Armătura, pentru o zi întreagă de activități ce explorează Someșul Post Industrial.

Vă invităm la:

🌿Inaugurarea expoziției rezultate din atelierele de cercetare desfășurate în teren în această vară în care am cartat și documentat patrimoniul industrial și natural la Someș și Canalul Mori

👉 La un tur ghidat cu echipa Someș Expres

👉 Ateliere de bijuterie contemporană și decorațiuni pentru copii și adulți

👉 Masa bunei vecinătăți cu arome toamnă

👉 Dezbateri și discuții pe tema patrimoniului și regenerării urbane sustenabile

👉 Lansare de cărții Soluții Bazate pe natură la Someș (coord. Adrian Dohotaru) în prezența autorilor

👉 Muzică și voie bună pe malul râului

👉 Tapas & bar: La Soldăței

📅 În 20 octombrie, vom organiza un tur ghidat de descoperire a patrimoniului postindustrial la Remarul 16 februarie.

De ce Someșul Post Industrial

Orașul Cluj a pierdut în ultimii 30 de ani prea multe clădiri industriale cu valoare. Fabrica de Tutun (Fabrica Someșul), construită în 1860, a fost demolată integral în anii 2007-2008, iar în locul ei s-a construit o clădire de birouri. Au fost demolate complet Abatorul din piața cu același nume, Fabrica de porțelan Iris sau Mucart.

În foarte puține cazuri de restructurări ale zonelor industriale din Cluj s-au păstrat elemente de arhitectură industrială. Este cazul Fabricii de Bere Ursus, actualul ansamblu Platinia, a Fabricii Libertatea, actualul Liberty Technology Park, sau a Fabricii Argos, actualul Record Park.

Alte platforme industriale sunt pe cale să fie restructurate: Carbochim, Remarul 16 februarie, Clujana sau Farmec.

Toate aceste proiecte sunt legate de Someș sau de afluenții săi, deci conversia zonelor industrială are o miză uriașă pentru cursurile de apă din oraș și pentru viitorul climatic al orașului.

Procesul de transformare a fostelor zone industriale poate fi șansa de a implementa o rețea de spații verzi conectate de-a lungul Someșului, Nadășului și Canalului Morii, cu rol în ventilarea orașului și reducerea efectului de insule de căldură, cu trasee pietonale și velo care să susțină mobilitatea nepoluantă. Dar acest proces poate avea efecte opuse dacă e unul dereglementat. – echipa

Un eveniment MiniMASS / Someș Delivery.

Parteneri: Clujul Sustenabil, Caravana I’m Climatic, Asociaţia Studenţilor Arhitecţi Cluj (asta), Societate Organizată Sustenabil (SOS Someșul Nostru), Clubul de Cicloturism „Napoca”, La Soldăței, Coop 3D, Daisler Print House.

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.